Eficienta e cea mai inteligenta forma de lene
Citeam ieri, inainte de meciul amical al Romaniei cu Israelul, ca noul echipament al fotbalistilor nostri (cel rosu) este identic cu cel purtat de iberici. Razvan Lucescu poate dormi linistit in privinta asta. La cum au jucat aseara (0-2 la Timisoara) ai nostri nu vor fi confundati niciodata cu spaniolii. Niciodata!
Stiu ca acum, ca antrenor al nationalei, toata lumea iti da sfaturi si te invata cum sa faci sa fie bine. Inclusiv taticu, nea Mircea. Am inteles ca obiectivul tau e sa califici Romania la Campionatul European de fotbal din Ucraina si Polonia, din 2012. Am inteles ca stii ca trebuie refacuta legatura echipei cu publicului si cu mass-media. Inteleg ca si salariul e bunicel: 250.000 de euro pe an. Nu-ti contest performantele ca antrenor: ai doua Cupe ale Romaniei cu Rapidul, iar pe plan international, tot cu Rapidul, un sfert de finala de cupa europeana, in 2006. E adevarat, n-ai jucat niciodata la nationala, dar asta sper sa te ambitioneze, nu sa te frustreze. Cu siguranta stii ca la meciurile nationalei vor veni de-acum multe fete sa te vada mai ales pe tine, tipul interesant cu fular. A, sa nu uit, vezi ca Mutu are obiceiul de a ajunge cu o zi mai tarziu la reuniunile lotului, ca el e mai figurant asa.
Uite, eu propun sa incepi prin a renunta la reclama asta penibila:
Cand ploua si e vremea de cacao, asa cum se poate observa pe micul ecran, nici de scris nu-mi vine. Mi s-a parut insa excelent titlul din Gazeta Sporturilor si nu m-am putut abtine sa bag si eu cateva randuri despre cel care a ingropat definitiv (Austria-Romania 2-1) nationala de fotbal a Romaniei, Victor Piturca.
Titlul e asa: 2-1 zar de fuga.
Piturca e foarte apropiat de sportul cu zarurile, barbutul. Si foarte indepartat de sportul cu balonul rotund, fotbalul. Inteleg ca daca isi da el demisia, trebuie sa dea niste bani din buzunar pentru perioada de contract ramasa. Iar astia din federatie nu-l demit pentru ca ar trebui sa-i plateasca banii pe restul perioadei de contract.
Pai daca el lipsit de demnitate, hai sa facem noi cheta!…
Aseara am luat hotararea de a pacali aglomeratia din weekend de la Carrefour. Mi-am luat inima in dinti si lista de cumparaturi in mana si am pornit spre acel loc minunat de care incerc sa scap, prin fofilare, de cate ori am ocazia.
In timpul saptamanii, pe la 7-8 seara, mersul la cumparaturi in hipermarket e insa o feerie. Sunt chiar indragostit. In parcare poti sa lasi masina de-a latul, pe 3 locuri. Inauntru poti sa faci drifting cu cosul de cumparaturi. Oamenii sunt altfel. Parca nu asa infometati. Nu se calca pe picioare la legume/fructe. Nu sunt cozi la cantare. Painea nu dispare in urmatoarele doua minute dupa aranjarea ei pe rafturi. La casele de marcat nu arata ca si cum ar fi ultima zi de cumparaturi de pe planeta.
Bifez imediat cele ce erau pe lista, pun ochii pe o casiera (in timpul saptamanii, criteriul alegerii casei de marcat nu este unde e mai liber, pentru ca peste tot e liber) si tusti, la rand. Rand care era format din mine si persoana din fata mea. Sun acasa, intreb daca sigur nu mai e ceva de luat (pentru ca au mai fost cazuri) si incep sa urc produsele pe tejgheaua aia rulanta.
Ajung, schimb cateva priviri si politeturi cu domnisoara care urma sa-mi ia banii si incep sa pun in pungi.
- A, zice, asta n-are codul vizibil. Renuntati sau il schimbati?
- Pai ma duc sa-l schimb. Oricum voiam sa mai iau si niste lapte.
In spatele meu nu mai era nimeni. Asa ca imi permiteam. Ma intorc, bineinteles si cu doua iaurturi. Ca sunt bune dimineata.
- Auziti, zice simpatica domnisoara, nu va recomand iaurturile alea. Sunt de cateva zile si…
Ia uite ma, nu e numai simpatica, e si de treaba.
- A, da? Ok. Ma duc sa le duc inapoi.
Ma intorc, usor iritat totusi de plimbarile suplimentare planului si, ajuns la casa iau o cutie de prezervative. In zbor asa.
- A, zice, nu luati din alea! S-au mai plans cativa clienti de ele. Sunt gaurite!
Acuma, e o vorba: parintii si vecinii nu ti-i alegi. La casiere, pe langa parinti si vecini, mai intervine o variabila: clientii. Clienti pe care nu si-i aleg. Ele sunt alesele clientilor. Si eu o alesesem pe ea din ditamai hipermarketul. Probabil ca mecla mea trada un oarecare inceput de enervare. Asa ca a intervenit. De data asta la per tu:
- Stii, eu am glumit cu toate astea. De fapt e o pacaleala.
- Pai stai, ok, dar azi nu e 31?
- Ba da, zice, dar daca ai venit azi la cumparaturi nu mai vii si maine, nu?
- #$%#&…
Logica ei corecta de altfel! Si cand ma gandesc ca am plecat martea la hipermarket sa pacalesc aglomeratia…
PS: imi doresc foarte mult ca mandria tarii noastre, nationala de fotbal condusa de Victor Piturca, sa nu-i incurce pe austrieci diseara.
Sunt si eu, ca tot romanu, microbist. Ca cica noi la politica si la fotbal ne pricepem cel mai bine. De politicieni mi s-a luat. I-am futut in gura de ceva vreme. Curvele dracu! Nu mai am incredere in niciunul. Imi provoaca sila numai cand ii vad, iar cand ii aud imi vine pur si simplu sa vomit. Am vrut chiar sa scot unele programe din butoanele telecomenzii. N-am facut-o inca. Le-am pus insa pe la 80, 90. Sa nu ajung la ele.
La fotbal insa inca imi place sa ma uit. Nu stiu daca in campionatul nostru se poate numi fotbal ceea ce se intampla. E doar afacere. Si afara fotbalul e afacere. Insa aia mai si joaca. Adica mie mi se pare de cacat sa numesti derby un meci intre Dinamo si Steaua, dupa ce vezi Liverpool-Manchester. Beau si aia de suparare dupa infrangeri. Poate beau si inainte de meciuri. Insa cand sunt pe teren joaca. Fac spectacol. La noi spectacolul e peste tot numai pe stadion lipseste. Cacatii dracu se imbata in cantonamente, se drogheaza prin cluburi, cad pe scarile cazinourilor rupti de beti, etaleaza masini scumpe sau telefoane de mii de euro. Si tot ei intra in silentio stampa atunci cand vreun ziarist se pisa pe ei spunand adevarul.
Romania-Serbia. La mentalitate suntem deja batuti. Urmeaza sa ne bata si la fotbal. Si n-o sa le fie greu. Pentru ca manelistii nostri cocalari nu practica jocul asta. Se roaga sa aiba aia o zi proasta, joaca la Constanta pentru ca e superstitie, numai cacaturi din astea.
Citeam zilele astea ca CFR calatori a suplimentat cu vagoane trenurile de pe ruta Bucuresti – Constanta. Fanii nationalei s-au calcat in picioare pentru un bilet la meciul cu sarbii. Bilete care s-au epuizat la cateva ore dupa punerea in vanzare. Un bilet la tribuna I a ajuns sa se vandă “la negru” cu 150 de lei, desi pretul oficial este de 50 de lei. Asta pentru ca sunt fraieri care cumpara. Fraieri care inca mai spera in jocurile frumoase ale nationalei. Fraieri care inca mai spera ca generatia asta de betivi aroganti sa faca ceva.
Si da, poate sa faca ceva: sa plece-n pula mea!
