ea

Guest post

Ma alegi din multime .Ma privesti.Ma fixsezi pana te simt , nu ma slabesti .Te amuza cum ma introc incurcata si iti arunc priviri scurte si repetate.Ma simt bine , zambesc si sunt flatata.M-ai preferat pe mine. ma consider frumoasa, atragatoare, unica, superioara. lumea mi-e la picioare Te vad cum te apropii. Fiecare pas al tau imi creste tensiunea.N-ai nevoie de raze x ca sa vezi ca inima-ma bate ca nebuna.Intinzi mana. Accept.Nu sunt tampita sa refuz.Ma tragi dupa tine.Iti lipesti trupul de al meu.Cu pieptul imi simti sanii, cu mainile fundul.M-ai luat de mana si te amuza ca nu ma impotrivesc desi mi-ai atins in treacat sanii, gatul , spatele , abdomenul , fundul , coapsele.
Mi-ai propus .nu am refuzat.Cu timpul devine din ce in ce mai usor.Iti pierzi interesul tot mai repede.
Ma lipesti de perete, ma saruti, imi desfaci hainele,ma atingi, ma incingi, ma musti, ma strangi, ma desfaci, ma deschizi, ma patrunzi, acelas suspin, aceeasi muzica, aceeasi eterna Eva, alta si mereu aceeasi.Durata actului tu o dictezi, depinde de chef si cateodata de mine.M-ai lasat fara suflare, ai un moment de slabiciune si simti nevoia unor complimente.
Nu m-ai sunat , nici macar dupa 3 zile.Te caut eu. Nu , nu te-ai indragostit la prima vedere , a fost doar un capriciu de placere.Da, esti doar un mascul, crezi ca am crezut altceva?Nu m-am lasat inselata de nimik.Nu esti un domn , esti doar animalul care si-a ales femela din multime ca sa isi satisfaca niste nevoi vechi de cand lumea. Nu caut sensuri ascunse in gesturi si fapte.Nu exista nici o poveste de dragoste aici. Ne-am sedus.Nu imi esti in nici un fel superior. Nu esti mai puternic , mai inteligent sau mai abil decat mine. Sa cred ca ai suflet? Probabil, dar cine spune ca ar trebui sa mi-l dai mie sau ca as avea nevoie de el?
Andreea

Puteti trimite texte pentru rubrica “Guest post” la nenea77@yahoo.com

Post to Twitter Tweet This Post




Fericirea e langa noi

Guest post

In viata mea toate sunt la mare departare – statia de autobuz de casa, cartierul meu fata de centru si de pub-ul meu preferat, iubitul meu locuieste la aproape 100 de km departare, familia e si ea la sute, mii de kilometri si chiar si toaleta de la birou e la mama dracu si trebuie sa merg o gramada pentru a ajunge la ea.
Bucuriile mari gen sa-ti gasesti jumatatea si sa-ti intemeiezi familia perfecta, sa ai copii, o casa intr-o livada si o gradina plina de flori, dragostea sa dureze mai mult de 7-8 sau 9 ani, prietenul tau cel mai bun sa nu-ti insele asteptarile, sa mergi in fiecare weekend la mare sau la munte, sunt destul de departe de cotidian, realitate si le intalnesc destul de rar si am noroc ca ma pot bucura de lucrurile mici din viata mea.
Lucrurile, bucuriile mici ne aduc zambete destul de mari pe chip si ne amintim cu drag de ele. Frumusetea bradului de Craciun, imbratisarea unui copil cu sindromul Down, multumescul spus de o batrana careia i-ai oferit scaunul, zambetul unui copil, desenul facut de nepotelul tau, telefonul primit de la un prieten drag, o frumoasa zi de duminica petrecuta alaturi de cei dragi, imbratisarea iubitului tau, sarutul acestuia, soarele iesit dupa furtuna, prima capsuna sau cireasa mancata anul acesta, un pahar cu un vin bun, mirosul cafelei de dimineata, frumusetea primilor ghiocei, minunatia muntilor vazuti de la fereastra, curcubeul aparut dupa soare, verdele si mirosul padurii dupa ploaie, macanitul si mersul leganat al ratustelor, chipul, zambetul si dragostea mamei, vocea celor de la Whitesnake, toate acestea sunt lucruri pe care le vezi, simti si dureaza doar secunde sau minute, dar care ne fac sa ne bucuram cu toata fiinta.
Toate acestea sunt foarte aproape de noi si trebuie sa profitam de ele, sa le vedem, sa le traim, simtim si nu trebuie ca ele sa treaca neobservate pe langa noi. Sa facem din ele o sarbatoare, fericirea vine din astfel de lucruri si uneori, o bucurie mica, marunta poate sa se transforme intr-o bucurie mai mare. Ele ne imbogatesc si ne insufletesc viata, ne ofera liniste si … amintiri frumoase chiar daca, uneori, ne vine sa fugim, sa plecam pe Marte pentru ca simtim ca n-avem nimic si totul e departe…trebuie sa nu uitam de aceste lucruri mici…si sa ne bucuram si sa zambim…
Sara

Puteti trimite texte pentru rubrica “Guest post” la nenea77@yahoo.com

Post to Twitter Tweet This Post




Marea Adriatică. Imagini din Paradis

Post to Twitter Tweet This Post




Deci da, am revenit. Sîc!

Post to Twitter Tweet This Post




Ofertă

VÂND sentimente. 3 la 10.000! ultimele, să scap de ele și să plec acasă…

Post to Twitter Tweet This Post




King Nothing

Guest Post

Stingher.
In marele oras.
Venetic venit de saracie si/sau de jena faptelor, din mica ta urbe de provincie.
In marele oras nu te cunoaste nimeni. De bine de rau ai terminat o facultate, deci nu ar fi o problema sa te angajezi.
Vrei sa te ascunzi si sa incepi inca odata. Pentru ca de data asta vrei sa ajungi sus.
Cat mai sus. Sa te pierzi cat mai departe si mai in sus, ca atunci cand vei ajunge acasa sa nu mai indrazneasca nimeni sa-ti bata obrazul in public.
Si intri intr-o firma. Nu prea mare, dar nici mica. Cu dever de clienti .
Unde muncesti ca nebunul cu zambetul pe buze.
Clientii stiu ca daca te suna noaptea, iei cativa colegi si rezolvi problema-chiar atunci sau cel tarziu de dimineata. Asa ca iti trec telefonul in agenda- la numele firmei.
Tu zambesti doar cu muschii fetei. Nu e nimeni sa te admire, dar te simti rege.
Patronul tau nu stie. Patronul tau e un marlan, ridicat prin furtisaguri si susanele.
Pe el il intereseaza comenzile. Si sa intre cati mai multi bani. (more…)

Post to Twitter Tweet This Post




Are cineva chef de-o poezie? Banuiam

Noaptea-ncet, ticnit se lasă -
Poezie, sau destin -
Luna urcă, somnoroasă, -
Vino, vin!

Este linişte, răcoare,
Codrul e de farmec plin -
Pe sub teii încă-n floare, -
Poezie, sau destin.

În suavele parfume
Poezie, sau destin -
Ori pe unde-ai fi în lume, -
Vino, vin!

Îngerii deasupra noastră
Vor cânta un imn divin -
Ah, ce clară noapte-albastră, -
Poezie, sau destin.

George Bacovia, Noapte de vară

Post to Twitter Tweet This Post




Chiar cred

Eu chiar cred ca are sa vina si vremea cand plopul va face pere si rachita micsunele, cand voi da un cal pentru un regat, cand muntele va veni la Mahomed si vremea cand soarele si luna vor bea, din aceeasi cana, o cafea intr-o dimineata. E doar o chestiune de timp. Serios!

Post to Twitter Tweet This Post