Category Archives: ganduri

Și voi, oamenii, vă îndrăgostiți de voci?

Puncte de vedere

am văzut pentru prima oară cum pier norii, desfăcându-se și dispărând în azur; m-am mirat mult, căci nu crezusem că ei s-ar putea resorbi astfel în cer, socotind că nu pot decât să se îngroașe și să dăinuiască până la căderea ploii. dar nu-i așa; i-am văzut cum dispar unul câte unul; în urma lor [...]

Obicei

Și mi-am făcut astfel obiceiul de a separa fiecare clipă din viață, ca o totalitate de bucurie și pentru a concentra dintr-o dată în ea o întreagă fericire; așa că nu mă mai recunoșteam nici în cea mai recentă amintire.

Forme

tăcerea mea nu e datorată faptului că nu aş avea nimic de spus, ci imposibilităţii de a alege din marea de gânduri

În ceață

e firesc ca orice artist sincer şi devotat în întregime operei sale să fie primul care nu sesizează semnificaţia profundă a acesteia. deoarece, oricât s-ar strădui, personalitatea sa transpare în opera-i, şi tocmai de aceea, nu atât opera dobândeşte semnificaţie, cât el însuşi.

Nevoia de a fi singuri

Avem nevoie de o relaxare care să ne permită contemplarea și meditația. În acest scop, oamenii au nevoie de curajul de a fi singuri

împărțire

alege-ți un soare care să te încălzească o ploaie care să te ude un zâmbet care să te trezească o lună care să te mângâie un val care să te legene o potecă necunoscută care să te poarte un albastru care să-ți deseneze ochii un nisip care să-ți șoptească un timp care să se oprească [...]

Natură

Când am înțeles că eu și natura n-aveam o soartă comună, că adică eu voi dispărea în cele din urmă și ea va rămâne, am văzut-o și a început să-mi placă, dar nu pentru că era frumoasă, ci pentru că va dăinui și așa cum m-am născut eu, având multă vreme fiorul eternității, se vor [...]

De ce? Pentru că

De ce oare alinarea unei dureri aduce în suflet o bucurie mai mică decât cantitatea de supărare pe care o pricinuiește sfârșitul unei bucurii? Pentru că, atunci când ai o supărare, te gândești la fericirea de care această supărare te lipsește, în timp ce, atunci când ești fericit, nu te gândești niciodată la durerile de [...]

Am oprit timpul în două cadre

Cunoaște-te pe tine însuți. Sau nu?

Cunoaște-te pe tine însuți. E o maximă pe cât de dăunătoare, pe atât de urâtă. Cine se cercetează pe sine își oprește dezvoltarea. Omida care ar încerca să se cunoască n-ar deveni niciodată fluture. Simt că, în diversitatea mea, există o constantă; ceea ce simt ca fiind divers face parte tot din mine. Dar tocmai [...]

La primăvară

Spuneai: vom fi unul al celuilalt la primăvară, sub crengile de mine știute; într-un anume loc acoperit și plin de mușchi; va fi la ora aceea…; atmosfera va fi plăcută și pasărea care cânta aici anul trecut va cânta din nou. Dar primăvara a venit târziu anul acesta; aerul prea rece ne îndemna spre o [...]