Când nu îmi pot asculta gândurile din cauza zgomotului, mă gândesc la liniștea ce va urma. Și îmi ajunge. Când nu văd soarele din cauza norilor, îmi ajunge să privesc cerul gri și să caut raza de lumină. Îmi e de ajuns, atunci când e întuneric, să închid ochii și să rămân așa până când lumina îmi răzbate prin pleoape. După sirop acidulat, simt nevoia de apă plată. După acru, vreau dulce. Simt nevoia de bucurie, după tristețe. Iar după ce plâng, vreau să râd.
Când nu aud zgomotul, când e mereu soare, când nu realizez că e întuneric, când acidulat sau neacidulat mi-e tot una, când simt doar dulce, când nu știu ce-i tristețea, când uit cum e să plâng, atunci înseamnă că-mi ajungi…
Contraste
Posted in ganduri
M-ai innebunit cu niste melodii. De unde le scoti mai nene?
exista asa ceva?!
“Imi ajungi” ! Ce frumos suna chestia asta. Pot s-o fur? O tin prin camara pe undeva, cine stie :)
Si cand ploua si e iaccccc! ..
Propun rubrica ‘ganduri’ pentru titlul de campioana de vara-iarna !
Mama ei de vreme si de toamna si de iarna si de gri!
Na, uite-asa. Sic! ;)
Imi ajungi ca imi ajungi, dar s-o vezi pe aia cu imi trebuiesti
Ma învelesc de frig într-o speranta
cum se-nveleste soba nou zidita
în relieful de faianta
cu focul pururi logodita.
Nu pune mâna peste mine daca-i vara
caci n-ai sa întelegi nimic
stimata doamna-domnisoara
din frig.
Ci vino când nu merge nimeni,
când nu avem picioare, vino
dar mai ales când voi fi orb,
lumino.
N.S.
Oare cum e cand ti se spune asa ceva ?
eu zic ca niciodata nu ne multumim doar cu ce avem
zici tu?
Trebuie sa fie o senzatie frumoasa,un sentiment de plin
..parte din aceste ganduri mi s-au perindat si mie aceste in 4:27 minute – misteoux! :)
Frumos spus nenea: optimismul se citeste printre randuri si asa ar trebui sa fie intotdeauna.
Fericit e cel care poate spune ” imi ajungi”!
Frumos! Ma voi gandi si eu la liniste cand va fi prea mult zgomot in jurul meu.
e liniste :)