Guest Post
Stingher.
In marele oras.
Venetic venit de saracie si/sau de jena faptelor, din mica ta urbe de provincie.
In marele oras nu te cunoaste nimeni. De bine de rau ai terminat o facultate, deci nu ar fi o problema sa te angajezi.
Vrei sa te ascunzi si sa incepi inca odata. Pentru ca de data asta vrei sa ajungi sus.
Cat mai sus. Sa te pierzi cat mai departe si mai in sus, ca atunci cand vei ajunge acasa sa nu mai indrazneasca nimeni sa-ti bata obrazul in public.
Si intri intr-o firma. Nu prea mare, dar nici mica. Cu dever de clienti .
Unde muncesti ca nebunul cu zambetul pe buze.
Clientii stiu ca daca te suna noaptea, iei cativa colegi si rezolvi problema-chiar atunci sau cel tarziu de dimineata. Asa ca iti trec telefonul in agenda- la numele firmei.
Tu zambesti doar cu muschii fetei. Nu e nimeni sa te admire, dar te simti rege.
Patronul tau nu stie. Patronul tau e un marlan, ridicat prin furtisaguri si susanele.
Pe el il intereseaza comenzile. Si sa intre cati mai multi bani. Pe care nu conteaza cum ii smechereste sa-i cada , fara impozit, in poala.
Pentru ca are seri de poker, unde tre’ sa faca fata unor altii cu mai multi bani decat el. Si tre’ sa corespunda, ca aia aduc si ei, la o adica, comenzi.
Si patronul tau stie ca daca te trimite pe tine, viclenia ta de flamand pus pe capatuiala o sa semneze contracte grase.
Nu stie ca faci treaba incomplet, lasand lucruri neterminate, care crapa in perioada de garantie.
Lucruri pe care tot tu le repari mai apoi, injurand -de fata cu clientul- pe patronul necinstit care te obliga sa lucrezi cu lucruri ieftine.
Clientul, miscat de grija ta, iti indeasa o mica spaga. Mai apoi, te cheama fara stirea firmei sa-i faci o lucrare. Pe care ti-o plateste tie. Dar nu cu mult mai ieftin decat ar plati firma.
Vezi ca banii incep sa se stranga. Dar nu-i cheltui.
Tu ai planurile tale.
Cu o parte din ce-ai strans iti cumperi o fatuca de nevasta. Musai cu buletin de marele oras. Si eventual, parinti la care sa poti sta-manca-spala pe gratis.
Fatuca in fata careia recunosti cinstit ce esti “un pic necioplit” dar esti om de casa, ca uite cat am strans numai lucrand la firma asta!
Fetisoara careia ii fluturi vise despre ce veti face si cum veti face cand veti fi bogati si de neatins.
Fatuca fiind convinsa ca va fi tratata ca o sotie din marele oras, nu din mica urbe unde te-ai nascut tu.
Deci, este incantata si nunta se face. La unul din localurile clientilor tai.
Tu zambesti doar cu muschii fetei. Nu e nimeni sa te admire, dar te simti rege.
In cateva luni iti dai demisia de la firma.
Doar dupa ce-ti faci propria firma cu aceeasi ocupatie.
Si dupa ce copiezi tot registrul de clienti.
Muncesti la fel. Nu se schimba nimic, doar stapanul.
Acum muncesti pentru BANUL tau.
Trec lunile. Iti conduci firma stiind foarte bine ce gandesc angajatii tai.
Si nu le lasi nici o portita de scapare.
Nu-ti permiti ca in firma la tine sa apara inca un “tu”, care sa-ti faca la fel cum ai facut tu.
Esti zbir cu toti. Incepe sa-ti placa sa fii temut.
Negociezi contract dupa contract.
Banii intra.
Negociezi contracte mai mari.
Banii intra.
Negociezi si spui vorbe. Oamenii cu care vorbesti sunt prinsi. Iti dau banii lor.
Mai ai de prins un singur om. Fatuca pe care ti-ai cumparat-o cu bani si vorbe despre viitor.
Ea a inceput sa oboseasca.
A inceput sa se gandeasca ca poate, mai bine…..
Nu mai stai pe ganduri. O legi fedeles.
O lasi insarcinata si in acelasi timp o imbrancesti sa faca o facultate. ASE-ul. Ca e nevoie de contabil sef la firma, si nu poti pune un strain acolo.
Si contractele curg. Tu vinzi vorbe si apoi, servicii. Si banii se strang.
Si incepi sa iesi cu clientii pe la restaurante luxoase.
Nu la seri de poker, pentru ca acolo banii se pierd aiurea.
La restaurante, chiar daca platesti tu, barem bei si mananci de banii astia, basca te faci si cu un contract. Facut din vorbe si platit aievea.
Tu zambesti doar cu muschii fetei. Nu e nimeni sa te admire, dar te simti rege.
Hei, odata cu tovarasii potenti, mai potenti decat tine, incepi sa simti nevoia de o proprietate.
Da’ nu ori-si-cum. Ci una care sa-i stafideasca de invidie pe toti cei care te au in agenda telefonului.
Si ca orice sot respectabil, incepi sa faci planuri impreuna cu nevestica ta.
Unde sa fie terenul. Cat sa coste. Cum sa arate.
Nu, nu pot sa vin sa vad eu. Sunt ocupat, eu aduc banii in firma. Mergi tu, semneaza tu, alearga tu. Macar sa faci si tu ceva.
Nevestica inghite galusca, fiind si nauca de la crescut copil/cursuri/munca la firma. Alearga, vede, alege, semneaza.
Domnul angajaza arhitect. Domnul face planuri. Domnul este culant si galanton: cere parerea nevestei.
Asa-i ca-i frumos ce m-am gandit?
Domnul cumpara ciment. Domnul cumpara fier. Domnul cumpara caramida si tigla.
Santier? Pfuai. Restaurant, cu clientii, ca de acolo vin banii.
Pe santier e nevestica. Urmareste santierul cu atentie si cu al doilea copil in ea. Domnul este ocupat.
De bine-de rau, casa e gata.
Casa e mare.
Casa e bloc.
Mai mic.
Da; atat material a inghitit, ca in subsol nu ai semnal GSM. Ai adapost ALA.
Zambesti doar cu muschii fetei. Nu e nimeni sa te admire, dar te simti rege.
Esti sus.
De cand ai dat petrecerile de casa noua ai stiut . Ai ajuns sus.
Te-ai uitat in ochii celor care ti-au intret in casa si ai vazut ce ti-a convenit. Ai ajuns.
Deacum, munca ta va fi doar pentru mai multi bani.
Si poate, daca merge bine, si un mic avion. Sa fii invidiat.
Acum muncesti relaxat.
La restaurant cu clientii.
Cand nu se poate la restaurant, o sticla de Riesling sub birou tine de cald.
Totul e calm si la locul lui. Cum visasei cu ani in urma, venetic stingher in marele oras.
Si acum esti stingher, dar nu-ti pasa. Esti temut. Ai bani. Ai contracte. Ai negocieri.
Ai firma cu masini. Ai oameni angajati. Ai paznic. Ai sofer.
Ai plasma. Ai canapea din piele, pe care te tolanesti afumat cand vii de la firma.
Ai gratar in curte.
Ai copii pe care ii mangai in treacat, pe frunte, cand te plictisesti weekend-urile acasa.
Cu nevasta. Dar singur.
Zambesti doar cu muschii fetei. Nu e nimeni sa te admire, dar te simti rege.
Chiar vroiam sa te intreb: rege peste ce?
Esti singur. Nevasta s-a trezit. Nu mai e nevasta.
Firma s-a devalorizat.
Copii se bucura. Pentru ce le aduci cadou, nu pentru ce esti.
Planul ti s-a indeplinit.
20 de ani ai visat sa ai bani. Un timp, ai avut.
Visul ti s-a indeplinit.
Si acum, ce?
Dulce masina de facut bani,Rege peste Nimic …
Lup Alb
Puteti trimite texte pentru rubrica “Guest post” la nenea77@yahoo.com
Dragutel dar imens totusi :)
E modelul perfect al omului din ziua de azi
interesanta poveste. am sa-mi incing creierul si poate dau si eu un text zilele urmatoare
Zimbesc doar cu muschii fetei. Nu e nimeni sa ma admire
Voia sa aiba totul mai putin fericirea, nu si-a permis sa o ia in calcul, pt ca nu era la vedere.trist!
da… interesant..dar nu ti se pare ca e cam imensa povestioara?:P
e greu de crezut ca cel ce s-a obisnuit ”sa zambeasca doar cu muschii fetei” ar putea sa-si puna probleme d-astea minore – pentru el fericirea s-a ”pavloviat” in gimnastica muschilor fetei …
Foarte interesant! Chiar mi-a facut placere sa-l citesc!
Voi revenii pe acest blog!
Adevarul ca si eu am lucrat la receptie, si stiu cum e sa “zambesti doar cu muschii fetei”…
@Giorgio,@ unu- In “povestioara” sunt prinsi 20 de ani din viata unui om. Mai mult de atat nu se pot condensa. Si sa se mai si inteleaga ceva. Imi cer scuze daca v-am facut sa cititi mai mult decat considerati ca ar fi normal..
Felicitari, cred ca ai investit ceva timp si nervi in asta si multumesc! acum chiar ca voi reveni pe acest blog .
Ma bag sa vad ceva filme acum bafta.
Totusi a zambit de 5 ori in 20 de ani…….mult sau putin??
interesanta povestire pe post de speranta si iluzii. Cate persoane venite din “mica ta urbe de provincie” s-au imbogatit?!?
Interesant.. societatea de azi
A cui viata?! Pe bune… cred ca un om care a ajuns asa de sus e oricum singur daca nu a stiut sa ramana om. A pierdut prea mult pe drum, din pacate.
E si o melodie de la Metallica cu titlul asta!
Yep, King Nothing e motto-ul, fiind guest-post am scos videoclipul care era si el prezent, cu muschii chitarilor. :)
@ spire- restul e ras fals.
@costume…- Amanunt necuantificabil si neimportant. Uita-te in jur sau la televizor si vei identifica destui.