De obicei nu prea visez. De fapt visele exista, insa nu mi le amintesc dimineata. Iar atunci cand imi amintesc un vis, nu mai stiu daca a fost alb-negru sau color. Si nici nu ma pricep la interpretarea lor: cand visezi ca zbori ce e, cand visezi apa, cand visezi morti, cand visezi bani… Dar asta poate imi spune cineva alta data.
Uite ce vreau sa va zic. Sirul lung de nopti fara vise mi-a fost intrerupt aseara. Mai esti? Fii atent! Io sunt insurat, stii. Am o relatie solida. Frumoasa. Ma rog. Azi-noapte ce visez?! Visez ca ma cert cu a mea. Da’ stii cum? Cearta d’aia naspa. Naspa rau! Cu obiecte zburand prin casa, nimic ramas in picioare si nimic intreg. Nici noi. La cap. Injuraturi dintre cele mai urate. As putea sa va dau un exemplu, dar imi stric imaginea. Si a tinut cearta asta cam juma de ora. Nu mai stiu care dintre noi plangea. Parca ea. Si, ma rog, finalul a fost ala pe care-l vedem prin filme. Cu ea facandu-si bagajele sa plece. La ma-sa. Si eu, aprinzand-mi o tigara si punandu-mi ceva in pahar. Alcool. Si chiar terminand sticla.
Ma rog, sa nu te mai tin. Ideea e ca trebuia sa mi se intample si ceva de bine. Nu stiu cum, aflu ca sunt castigatorul marelui pot la loto. Ca stii ca norocul e invers proportional cu dragostea. Si, cum la mine dragoste nu prea mai era…
Si cand m-a lovit norocu’, ce zic eu: hai ma s-o sun sa-i spun! Ca cui sa spun si eu? (cacofonia se permite cand esti mahmur). Ca oricui i-as fi spus ar fi devenit cel mai bun prieten al meu. Si o sun…
Ce crezi ca s-a-ntamplat?
Cine nimereste finalul castiga un super filmulet. Asta ca sa raman in ton cu visul :)

Post to Twitter Tweet This Post