Vorbeam ieri cu cineva despre minciuna. In general. De la cele mai mici, aparent nevinovate, fara repercusiuni, pana la minciuni premeditate, cu urmari dintre cele mai nasoale. Filozofam un pic. Nu, n-am ajuns la bataie. Insa dintr-una intr-alta am ajuns la minciuna in cuplu. Minciuna prin omisiune. Aici parerile s-au diferentiat brusc. Adica unul spunea ca in cuplu uneori e bine sa minti, sau, mai bine spus, sa omiti a spune adevarul. Adevar care poate ar afecta relatia. Celalalt spunea ca aia nu mai e relatie. Sau e una subreda. Ceea ce eu am contrazis.
Sa nu-mi spui ca tu n-ai mintit cel putin o data. Cu premeditare sau prin omisiune. Fata de parinti, prieteni, colegi, la scoala, sau in cuplu.
Minte-ma frumos!
You can follow all the replies to this entry through the comments feed
Mai mint si eu. Insa nu sunt de acord cu minciuna in cuplu. Asa ca te contrazic. Vehement
Ba sunt cazuri in care se minte in cuplu de ingheata apele si relatia e super puternica ;)
Am mintit acumceva timp fata de o prietena. Nu mi-a mai vorbit 1 an. Eu tot incerc sa iau egatura cu ea degeaba. De-atunci mint numai cu amicii…:)
Stii cum e treaba? Eu cred ca e compromisa relatia in care unul dintre parteneri a mintit cel putin o data si i-a mers. O minciuna atrage dupa ea alte minciuni. Orice mi-ai spune nu cred in relatiile in care unul a mintit cel putin O DATA
O minciuna la vremea ei face mult. Intr-o relatie ma refer
@Elena: uite, vezi, d’aia nu formam noi un cuplu :)
@Spectator: vezi sa nu pierzi usor, usor si din amici
@anonima: E normal sa nu fim toti de aceeasi parere. da’ sa nu ma minti, da? :)
E o arta si in a minti. Daca nu te pricepi ca lumea, mai bine nu te-apuci. Si daca te-ai apucat… e ca fumatul. Aproape :)
Eu nu cred ca exista om care sa nu fi mintit. Indiferent ca acasa, la scoala, cu colegii sau in cuplu. Nu exista. Pe cuvant :)
Salutare!
Mda, asta da dilema :)
Cum o dai, tot prost iese.
Pana la urma, ce nu stii, nu doare.
Nimeni nu e de acord cu minciuna, de nici un fel.. dar toti au folosit-o la un momentdat. Dar eu cred ca se poate si fara minciuni; e mai greu, sau e foarte greu, depinde de firea fiecaruia.. dar se poate. Iar daca nu alegem “fara minciuni”.. e din comoditate.
corect, marco
@Mara. e un fel de: sunt oameni care mint si oameni care nu recunosc. deci mint si aia :)
@lia: ce urat suna ultima parte…
viata fara minciuna e ca mancarea fara condimente. jur :)
Stiu ca suna urat. Dar as prefera sa nu stiu decat sa ma doara.
Corect lia, Ai dreptate. Uneori adevarul doare asa de tare…
@lia, vlad: e drept. in general mai bine nu stiu unele lucruri. insa in cuplu prefer sa ma doara si sa-mi treaca (sau sa nu-mi treaca), decat sa traiesc in minciuna
S-o mai zic si eu pe-aia cu urciorul…? Hai ca n-o mai zic
Cand iubesti si nu vrei sa-l ranesti pe cel de langa tine,-in caz ca ar afla adevarul- adevarul il spui pe jumate sau deloc. Eu cred ca d-aia se minte intr-un cuplu, pentru a-l “proteja”, pe cel de langa tine de la eventuale neplaceri.
Ca cel mai bine ar fi sa nu fi pus niciodata in situatia de a minti, asta e alta poveste…
Buna seara!(am uitat sa salut, scuze)
buna seara just_me. bine punctat. desi, pe unii ii deranjeaza ascunderea adevarului, chiar daca doare. decizia e foarte grea. si depinde si de cel caruia ii spui minciuna/adevarul
@greek: n-o mai spune. o stim si totusi… :)
Pe toti ne deranjeaza minciuna, dar toti mintim.Mai de vara(aka de nebagat in seama)sau nu, alegem calea cea mai usoara-miciuna.
Pentru mine,cel mai bun raspuns in situatii de genu’, este al meu.
-Nu insista ca inseamna sa te mint si nu vreau. Deci nu ne mintim niciodata. :D
Pana la urma cred ca sunt niste reguli nescrie intr-un cuplu, care de la inceput sau pe parcurs te acomodezi/le urmezi sau renunti. Simplu!
nescrise*
Seara buna!
Ma bag si eu in seama. Mai e o chestie. Referitoare la cuplu. Se poate ajunge la punctul de a sti ca celalalt minte si de a merge in continuare prefacandu-te ca nimic nu s-ar fi intamplat. Ceea ce e foarte nasol…
@Nicole, ala nu mai e cuplu.Cand unu’ din doi sufera in tacere.parerea mea.
just_me, eu sunt patit. Iti poate merge o data, de doua ori, insa treaba cu mintitul e foaaarte riscanta. Pana la urma tot se afla. Relatia avanseaza, si cand se afla o sa fie cu atat mai grav. Bafta!
Pai si cel in care se minte si exista reguli nescrise e cuplu?
@Spectator, nu stiu despre ce minciuni vorbesti, dar banuiesc ca de neiertat, din moment ce esti patit. Eu ma refer la minciuni(minciunele) care daca ar afla atunci in toiul discutiei, ne-am certa, dar daca le afla a doua,a treia zi sau peste o luna(tot de la mine)-trecandu-i nervii- aud un simplu:
-asta era?! si rade.
Cu cat sunt “pataniile” mai mari cu atat si minciuna este mai grava si de neiertat. Zic de neiertat, pentru ca eu nu iert! Bafta si tie! ;)
Nicole, ti-am raspuns si tie la intrebare, fara sa vreau.
Pai putem categorisi minciuna: mai grava sau mai putin grava. Insa daca ai mintit o data (indiferent cat de grava e) ce incredere sa mai am in tine (indiferent ca ma minti cu minciunele sau cu ditai minciunile).
E un fel de buturuga mica
Da,eu pot categorisi minciuna si pot avea incredere in el asa cum si el are incredere in mine. De mine depinde ca sa nu fiu mintita si invers.
ex:
N-am sa pun pe aceeasi treapta, faptul ca m-a inselat si am aflat din alta parte -de la el doar cand a fost pus in fata faptului implinit-, cu faptul ca m-a asteptat sa-l iau de la ma’sa si eu i-am zis ca a fost trafic si d-aia am intarziat, cand de fapt imi cumparam pantofi.
@Spectator, mai intai trebuie sa ai incredere IN TINE si-apoi vei avea si in altii. Si sa nu uitam(vorbesc in numele femeilor) ca daca sunteti/tem mintite, in primul rand trebuie sa vedem unde am gresit NOI si-apoi sa aruncam vina in stanga si deapta.
“Buturuga” are loc’ cand deja “carul” este subred din toate partile.Ciresica de pe tort. ;)
Ca veni vorba de incredere: ori ca ma minte spunandu-mi ca s-a uitat la o telenovela cand de fapt s-a uitat la un film sexi, ori ca aflu ca m-a inselat tot minciuna e. Iar increderea in ea o pierd deja de la prima minciuna. Cat de… nevinovata ar fi. E minciuna
Este alegerea ta! :)
Corect. De fapt, alegerea e a fiecaruia si in cazul in care minte si in cazul incare spune adevarul. Dureros sau nu :)
Mintim, nu mintim, viata oricum trece. Repede
@just_me, ai dreptate in multe privinte, dar “mintim ca sa protejam”.. de multe ori pare ca de fapt vrem sa ne protejam pe noi, evitand discutiile pe care le poate genera spunerea adevarului.
@thornofrose, si-asa.
Minciuna in cuplu – situatie:
Trebuie sa mergeti undeva. Ea arata un pic obosita, are niste cercanele care se mascheaza cu un pic de boiala dar nu e tocmai in virf de forma. Insa tu ii spui ca arata minunat si o saruti tandru. La urma urmelor, toti mai avem si zile proaste.
E o minciuna. Nevinovata, dar minciuna. Ai facut bine? Sau trebuia sa ii spui verde in fata riscind sa strici inutil o seara frumoasa?
Nu. Eu, prieten, iubit sau cum se numeste i-as spune ca nu-i sta bine. Pt ca doar un prieten iti spune ca nu e in regula ceva. Prietenul iti spune pe bune adevarul. Un oarecare ar spune: merge, e ok. Asadar, cu riscul de a-i strica seara, i-as spune. N-AS MINTI.
Ma duc la culcare. Bafta!
@Saturianul: sunt de acord cu @Spectator. Sunt femeie; nu mi-ar place sa merg la o petrecere cu cearcane doar pentru ca mi s-a spus ca oricum arat bine. Daca tie ti s-a parut ca nu arata tocmai bine, gandeste-te cum ar vedea-o altii care, chiar daca esti perfect cauta nod in papura ca sa aiba motiv de barfa . La romani barfa e un alt mare virus..
neata. pareri si pareri, fiecare are dreptate in felul lui. eu sunt impotriva minciunii, de la cea mai nevinovata pana la cea mai grava.
insa as minti daca as spune ca nu am mintit niciodata
Neata nenea! Neata tuturor!
Dar cine stabileste ca o minciuna e nevinovata sau grava? Cel mintit, nu? Poate el vede grav ceva ce mincinosul a considerat nevinovat. Si atunci, decat sa sufle in iaurt de-atunci incolo, nu mai bine isi baga picioarele?
Si acum am plecat la munca. Pe cuvant! :)
@Just_me, eu cred ca atunci cand iubesti nu exista sa-l “protejezi” pe celalalt mintind. Oricat de dureros ar fi adevarul.
Copii, ce ma bucur ca exista oameni open-minded pe-acilea! :) Mai ales ca si o femeie m-a contrazis privind acea minciuna “nevinovata”. In ghilimele, pentru ca minciuna este minciuna dar citeodata folosim acest eufemism “nevinovata” fiidca suntem constienti ca mintim si vrem sa inducem confortul psihic ca exista minciuni tolerabile. Fu un exercitiu bun exemplul meu :D
Morala: in cazuri normale, cel drag va cere parerea tocmai pentru ca sunteti persoana de la care asteapta sinceritate.
Probabil va intrebati care sunt cazurile anormale. Pai alea in care doi oameni se tin alaturi unul pe celalalt pe baza de linguseala (un alt eufemism pentru minciuna) :D
copii, copii, dar open minded :)
Copii copii, dar cu open-minded-ul deschis :)
Buna ziua!
As indrazni sa fac o comparatie: minciuna=furt. Minciuna de orice fel. Si cum furtul e josnic… minciuna – asijderea
@Mov, o comparatie cat se poate de adevarata
Nicole si ceilalti.Cel ce n-a mintit niciodata sa arunce primul cu piatra. In rest, va doresc un weekend placut si fara minciuni. ;)
@just_me: Arunc io primul cu piatra… in mine :lol: Nu era vorba de cine n-a mintit niciodata, ci daca o minciuna poate fi trecuta cu vederea fiindca este nevinovata si cine decide cit de nevinovata este :)
Cum poti decide gravitatea unei minciuni si sa fii ferm hotarat ca nu ierti-indiferent de minciuna-din moment ce tu insuti minti?
(nu ma refer la tine in special)
Asta nu inteleg eu?
Nu am spus ca sunt de acord cu minciuna, chiar ma citez:
just_me Says:
January 8th, 2009 at 6:14 pm
“Pentru mine,cel mai bun raspuns in situatii de genu’, este al meu.
-Nu insista ca inseamna sa te mint si nu vreau. Deci nu ne mintim niciodata. ”
am discutat despre ce se intampla in general intr-un cuplu, asta era si intrebarea.Poate am gresit generalizand. Trebuia sa spun ceea ce stiu sigur!
Nici nu il mint, nici nu ma minte!
Si daca tot ai ridicat tu primul piatra, asupra ta (:P ) vreau sa-ti spun ca;
da, nu m-ar deranja daca sotul meu mi-ar spune ca arat bine in urma retusurilor cu ajutorul machiajului, pana la urma de el voi fi insotita si nu este omul care sa accepte sa se faca de ras, eu aratand ca dracu, din cauza oboselii.
Stiu ca sunt obosita, stiu ca am cearcane, dar eu i-am cerut parerea in urma “boielii”.Nu?
-Nu degeaba se spune: “femeia frumoasa o vezi dimineata cand se trezeste nu seara machiata.” ;)
Deci, n-ai mintit, chiar daca imaginea ce o ai in minte este cea dinaintea fardurilor.
Deci: nu poti avea pretentii ca cel de langa tine sa fie sincer din moment ce tu nu esti, nu poti sa ai pretentii ca cel de langa tine sa nu faca ceea ce tu faci.
(gata, ca am monopolizat topicul si ma cearta nenea) :D
aici nu se cearta nimeni niciodata :)